De ce un ONG pe educație?

La baza deciziei de a înființa acest ONG au stat două motive: (1) rezultatele și situația critice din sistemul de învățământ; și (2) misiunea extrem de dificilă pe care o au profesorii. Să vedem, mai întâi, cum se prezintă situația în sistemul educațional românesc.

Pe lângă rata scăzută de promovabiliate, este important de notat faptul că în fiecare an s-au înscris tot mai puțini elevi: din 2011 până în 2014, numărul candidaților înscriși la examen a scăzut cu peste 50.000 (cincizeci de mii). Mai mult, în 2014, din cei înscriși, peste 10.000 (zece mii) nu s-au prezentat la examen.

Peste cinci mii din cei 165000 de candidați înscriși nu s-au prezentat la examen. Dintre cei care s-au prezentat, peste 11000 (unsprezece mii) nu au obținut medii mai mari de 3.

În prezent, media europeană este de 12%. Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2020 nivelul abandonului școlar să fie adus sub 10%.

România alocă, per elev, bugetul cel mai mic din toate statele Uniunii Europene: 500 de euro, pe an, mai mic și decât cel din Bulgaria, unde sunt cheltuiți 610 euro pe an. Media Uniunii Europene este de 1.800 de euro. (sursa)

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a inițiat, în anul 2000, Programul Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA) prin care își propune să evalueze sistemele educaționale din întreaga lume testând cunoștințele și abilitățile elevilor de 15 ani. Testele PISA au loc din trei în trei ani, în școli alese aleatoriu, și vizează trei arii de învățare esențiale: citire, matematică și științe, în fiecare sesiune accentul fiind pus pe câte una dintre materii. Testele nu sunt conectate cu curricula școlară, scopul lor fiind să identifice capacitatea elevilor de a transpune și folosi cunoștiințele dobândite în școlă în situații din viața de zi cu zi.

Testele PISA din 2012 au arătat că în timp ce doar 3.2% din elevii de 15 ani sunt capabili să rezolve probleme cu grad ridicat de dificultate la matematică, 40.8% nu reușesc să se descurce cu cele mai simple probleme. Tot 40% este și procentul celor care au dificultăți în citirea și înțelegerea unui un text simplu.

Ministerul Educației pune foarte mare accent pe programul PISA, anunțând că următoarele reforme se vor axa pe dezvoltarea programei astfel încât România să obțină rezultate mai bune la examenele PISA. Scopul este ca din 2019 toate examenele naționale să fie structurate după modelul PISA. (sursa)

Politeia recunoaște de asemenea importanța programului PISA. Proiectele noastre au însă o abordare diferită față de cea structurală propusă de minister. La baza testelor PISA se află o serie de abilități esențiale pe care elevii trebuie să le dezvolte pentru a avea rezultate bune și, desigur, pentru a putea maximiza beneficiile educației primite. Multe dintre aceste abilități sunt derivate din capacitatea de a gândi critic. Astfel, proiectele noastre se axeasă pe dezvoltarea gândirii critice în rândul cât mai multor elevi. Mai multe detalii despre gândirea critică găsiți aici.

ONG-urile educaționale sunt necesare deoarece profesorii au nevoie de tot sprijinul posibil, misiunea lor fiind una extrem de dificilă. Să detaliem:

Este important de reținut că testele PISA au loc la sfârșitul ciclului gimnazial, când elevii au 15 ani. La liceu, teoretic, se dezvoltă gândirea critică pe fundamentul căpătat în gimnaziu. Profesorii de liceu nu doar că nu au timp să-i ajute pe cei care au de recuperat, dar nu au timpul necesar să facă progrese. Iată de ce.

Conform legii, numărul maxim de elevi dintr-o clasă la nivel de gimnaziu și liceu este 30. Dacă ne uităm la Planul Cadru pentru clasele a IX-a și a X-a, observăm că elevii au de parcurs 17 materii diferite, din 8 domenii diferite, în 32 de ore săptămânal. Anul școlar are 36 de săptămâni și este împărțit în două semestre. În fiecare semestru, un elev are nevoie de cel puțin două note la materiile cu o singură oră în programul cadru, și cel puțin 3 note la cele cu 3 sau mai multe ore în programul cadru. Asta înseamnă că un profesor are 18 săptămâni să pună cel puțin 60 de note, asta dacă are doar o oră în programul cadru. La fiecare oră în plus în programul cadru, se adugă încă o notă fiecărui elev. În total, într-o clasă cu 30 de elevi, în 18 săptămâni, 17 profesori trebuie să acorde 1920 de note. Prin urmare, un profesor trebuie să acorde cel puțin 3 note, în fiecare clasă, în fiecare săptămână. Acestea sunt cerințele formale de evaluare. Un profesor, în cazul acesta, are un timp foarte limitat în care poate să introducă subiectul săptămânii și mult mai puțin timp să răspundă la întrebările/dificultățile fiecărui elev legate de materie.

Dar nu numai profesorii au un timp limitat. Unui elev de 15-16 ani nu îi poți cere să muncească mai mult decât lucrează un adult în regim de normă întreagă, adică 40 de ore. Dacă 32 de ore elevul este la școală, îi rămân 8 ore săptămânal de studiu individual. Asta înseamnă 15 minute de studiu individual pentru fiecare oră de curs sau aproximativ 30 de minute de studiu individual pentru fiecare materie. Dacă luăm programa unei materii și ce trebuie parcurs într-o săptămână, scădem timpul necesar evaluării, vom vedea că elevii au, în total, atât în clasă, cât și acasă, mai puțin de o oră în fiecare săptămână să înțeleagă subiecte noi și complexe.

Practic, dacă nu muncești mai mult decât un adult și dacă profesorul tău nu face, la rându-i, sacrificii foarte mari, este aproape imposibil să reușești într-un astfel de sistem.

Acestea fiind spuse, ne putem da seama că responsabilitatea acestor rezultate slabe nu poate fi atribuită nici profesorilor, nici elevilor. Sistemul educațional este blocat într-un joc etern de evaluare din care foarte puțini reușesc să învețe. O schimbare radicală a sistemului necesită timp și resurse enorme, dar până la o asemenea soluție sunt alte lucruri ce pot fi făcute pentru a îmbunătăți educația primită de elevi.

Politeia nu caută vinovați: noi ne propunem să identificăm problemele din învățământ și să oferim sprijin celor care vor să fie ajutați. Orice profesor sau elev ne poate contacta și noi vom face tot posibilul să-i sprijinim pentru a le face procesul de învățare mai ușor. Suntem  deschiși tuturor propunerilor venite din partea oamenilor interesați să contribuie la dezvoltarea unei educații mai bune.