Introduction to Political Philosophy

Ca urmare a succesului din primele două ediții, Politeia organizează ediția a treia a cursului introductiv de filosofie politică. Extins la 11 săptămâni, cursul își propune să prezinte noțiuni de bază despre libertate și egalitate, să familiarizeze participanții cu stilul și metodele de predare întâlnite în Marea Britanie și Statele Unite și – cel mai important – să prezinte metoda filosofică de învățare prin examinarea tuturor aspectelor unui argument sau ale unei situații. Participanții vor parcurge două argumente filosofice în întregime, unul despre egalitate și unul despre libertate. Vor avea ocazia să-și dezolte o metodă proprie de a înțelege astfel de argumente complexe. Cursul va avea o abordare filosofică, care presupune învățarea prin întrebări, nu prin memorare. Asta înseamnă că accentul va fi pus pe identificarea dificultăților de înțelegere și formularea acestora cât mai clar, nu pe acumularea de informații. Astfel, nu doar că vom putea găsi un răspuns, dar vom putea dezvolta o metodă prin care să ajungem la un răspuns coerent și competent cât mai eficient.

“The first man who, having fenced in a piece of land, said “This is mine,” and found people naïve enough to believe him, that man was the true founder of civil society.” (Rousseau, Second Discourse)

Cum a ajuns Rousseau la această concluzie? Ce consecințe urmează argumentului său? În primul text, ne vom confrunta cu un argument pe care mulți l-au interpretat ca fiind împotriva progresului civilizației. Mill, în schimb, este recunoscut ca una dintre cele mai clare și puternice voci în favoarea progresului și a civilizației. Pot fi reconciliate aceste puncte de vedere ce par să se contrazică fundamental? Acestea sunt câteva dintre întrebările cu care începem acest curs și de la care sperăm să descoperim cât mai mult din raționamentele aflate în spatele celor două argumente și despre cele două concepte și relația dintre ele – libertate și egalitate.

Prezentare Curs

Subiect: Filosofia politică – Despre Libertate și Egalitate

Obiective curs:

• familiarizarea elevilor cu istoria filosofiei politice
• introducerea conceptelor de bază în filosofie și filosofie politică
• prezentarea structurii unui argument filosofic
• dezvoltat capacități de sinteză a unor concepte filosofice
• prezentat moduri de argumentare și scriere ale unor argumente complexe

Texte curs: On Liberty – John Stuart Mill; Discourse on Inequality – Jean-Jacques Rousseau

Texte recomandate: TBD

Durată curs: 11 ședințe, a câte două ore fiecare (cu pauze incluse)

Mărime grup: 6-12 participanți per grupă,

Grupe: Sîmbătă – Grupa I – 10.15-12.15; Grupa II –  12.45-14.45

Exemple întrebări evaluare:

1.In the Second Discourse Rousseau claims that ‘Inequality is scarcely perceptible in the state of Nature and that its
influence there is almost nil’ (Rousseau 1997:159). According to him, inequality has ‘ its origin and its progress through
the successive developments of the human Mind’ (idem). Does he provide sufficient evidence to support his argument? “If all mankind minus one, were of one opinion, and only one person were of the contrary opinion mankind would be no
more justified in silencing that one person than he, if he had the power, would be justified in silencing mankind”
(Mill 2008:21). Why does Mill find it so important for everyone to be free to express their opinions? Mill considers progress an essential ingredient in human happiness while Rousseau blames progress for all the human
misery. Can the views of the two philosophers be reconciled? Discuss. In the following quote, Rousseau seems to suggest that moral inequality would be authorized by natural right if moral
inequality were proportional to physical inequality. Why is moral inequality not proportional to physical inequality and
how can positive right authorize something which is contrary to Natural Right?

"It follows, further, that moral inequality, authorized by positive right alone, is contrary to Natural Right whenever it is not directly
proportional to Physical inequality. " (Rousseau, p. 188, par. 58)

Structură:

Cu excepția primei și ultimei ședințe, toate întâlnirile se vor desfășura astfel:

Înainte de curs: participanții vor avea de citit câte un capitol sau o parte de capitol (în jur de 20 de pagini per ședință, cu recomandarea să fie citite de cel puțin două ori) și să trimită întrebări legate de dificultățile sau nelămuririle pe care le au legate de text.

Prima parte (50 de minute): tutorele prezintă subiectul zilei, trecând mai întâi printr-o scurtă recapitulare a ședinței anterioare iar apoi prezentând materialul nou. Întrebările primite de la elevi vor fi îmbinate cu materialul pregătit pentru ziua respectivă și vom încerca să găsim, printr-o discuție deschisă, un răspuns. După 20 de minute de curs vom lua o pauză de 2-3 minute

Pauză 10 minute

A doua parte (50 de minute): continuăm să discutăm întrebările participanților. Conversația va fi orientată spre descoperirea altor dificultăți prezentate de argument sau de contextul argumentului. Dacă se epuizează întrebările participanților, tutorele prezintă câteva întrebari care să mute discuția spre ariile care fost discutate mai puțin. După 20 de minute de curs vom lua o pauză de 2-3 minute

10 minute rămân nealocate pentru a oferi tutorelui flexibilitate și control asupra structurii fiecărei ședințe.