Revista presei 1.12

• Situaţia educaţiei în mediul rural

Recent a apărut o cercetare cu privire la calitatea educaţiei în mediul rural realizată de cei de la World Vision România în care este prezentată situaţia în care se alfă elevii din mediul rural. Cercetarea arată că deşi există laboratoare în majoritatea şcolilor, acestea sunt utilizate la doar 10% din capacitatea lor. În timpul orelor se folosesc foarte rar materialele audio-video, dar se lucrează cu materiale didactice, care sunt platite de părinţi în ciuda faptului ca educaţia este “gratuită”. Pe lângă acestea, elevii au mai precizat că procesul de învăţare este dirijat strict de către profesor. Un alt lucru care lipseşte cu desăvârşire în şcolile din mediul rural este consilierea, aproape 3 sferturi din elevi declarând că nu au discutat cu un consilier şcolar în ultimul semestru.

De asemenea, cercetarea a luat în considerare şi situaţia de acasă a elevilor, care le influenţează mult rezultatele şi activitatea şcolară. 28% din elevi recunosc că lipsesc de la orele de curs datorită problemelor de acasă. Situaţia financiară a familiilor din mediul rural este una precară, numai 14,3 % din locuinţele acestora fiind racordate la gaze şi numai 19,6 % la canalizare. Doar 58% din părinţi le pot oferi copiilor 3 mese pe zi fapt care determină ca 6% din copii să sufere de malnutriţie.  Nivelul de educaţie al părinţilor are de asemenea un rol important în activitatea şcolară al elevilor. Mai bine de jumătate din părinţii din mediul rural declară că nu au absolvit nicio formă de învăţământ. În aproape jumătate din cazuri, tinerii spun că nu îşi continuă studiile după absolvirea a 8 clase datorită situaţiei financiare în care se află, în timp ce aproximativ 23% declară că abandonează şcoala datorită rezultatelor slabe.

Distribuţia procentuală a eşantionului în funcţie de nivelul de educaţie al părinţilor pe medii de provenienţă si pe judeţe după cum urmează: 1. CJ; 2. DJ; 3. IL; 4. SV; 5. VL; 6. VS

“Majoritatea elevilor şi părinţilor spun că vor să continue studiile, dar 35% spun că nu au cum. Abandonul şcolar se corelează cu nivelul economic şi educaţional al familiei, deci acolo va trebui să insistăm şi să-i ajutăm.” – Şerban Iosifescu, preşedinte ARACIP

• România pierde milioane de euro din cauza abandonului şcolar

Un studiu realizat de UNICEF numit “Costurile Investiției Insuficiente în Educație în România” susţine că dacă România nu reuşeşte să acorde 6% din PIB pentru educaţie până în 2025 atunci vom ajunge să pierdem aproximativ 15 miliarde de euro anual, adică între 7 şi 9% din PIB-ul anului 2015. Totuşi, dacă s-ar investi mai mult în educaţie atunci ţara noastră ar avea parte de creştere economică şi implicit creşterea bugetului de stat. Fiecare an în plus de şcoală diminuează riscul de şomaj cu 8,2% şi îţi măreşte şansele de a obţine un loc de muncă cu 5,6%, iar toate aceste cifre se măresc când vine vorba de romi. Spre exemplu, 14% dintre cetăţenii de etnie romă din cincimea cea mai săracă a societăţii nu au fost niciodată la şcoală (faţă de 1,6% dintre non-romi). Astfel, scade productivitatea acestora datorită nivelului slab de educaţie şi scad veniturile lor anuale, deci şi contribuţia la stat.

“După estimările Băncii Mondiale, România pierde între 200 şi 800 de milioane de euro, pentru că nu investeşte suficient în educaţia romilor.” – Luminiţa Costache, specialist în educaţie, UNICEF România

Conform studiului, aproximativ 6% din copiii de vârsta ciclului primar şi gimnazial nu sunt frecventează o instituţie de învăţământ, iar 17,5% dintre tinerii de 18-24 de ani şi-au abandonat timpuriu studiile. Mai mult, doar 21,8% dintre persoanele de 30-34 de ani din România au terminat o facultate, în comparaţie cu media Uniunii Europene de 34,6%.

“Ar trebui investit mai mult şi în şcolile ce cuprind şi menţin în sistemul de învăţământ elevi dezavantajaţi (din familii sărace, comunităţi rome, mediul rural şi copii cu dizabilităţi). Ar fi indicat să se depună mai multe eforturi care să vizeze copiii cu risc de abandon şcolar, în sensul prevenirii sau abordării imediate a situaţiei de abandon. Ţinând cont de ultimele studii referitoare la dezvoltarea cerebrală şi angajabilitate, ar trebui să se pună mai mult accent pe abilităţile sociale, emoţionale şi necognitive la nivelul curriculumului” – Sandie Blanchet, reprezentat UNICEF

• RestartEdu 2015

RestartEdu este un program care îşi propune a reuni oameni inventivi şi doritori de a face o transformare în educaţia din România într-o comunitate în care îşi pot împărtăşi ideile. În 2012 au început printr-o competiţie care şi-a propus să găsească cele mai bune idei de dezvoltare a educaţiei online. Astfel, au creat o platformă dedicată inovaţiei în educaţie, www.restartedu.ro, unde s-au înscris 86 de proiecte. Ulterior, au mai realizat alte activităţi precum tabara RestartEdu din 2013 şi 2014 şi NeConferinţa RestartEdu în fiecare an.

În 2015, RestartEdu îşi va continua activităţile şi îşi va dezvolta comunitatea, dar va introduce şi un nou sistem de membership, pentru a deveni o comunitate sustenabilă din punct de vedere financiar.